Articles

Patru (Alte) Arii ale Pieței Digitale Europene care vor fi Impactate de Reglementări Viitoare

Într-un articol recent am discutat despre 4 noi reglementări europene cu impact asupra pieței digitale europene începând din 2021. In timp ce aceste reglementari exista si produc sau vor produce efecte in lunile care urmează, exista alte arii de preocupare pentru reglementatorii europeni, ce vor primi o atenție crescută în viitorul apropiat.

1. Guvernanța Datelor

Un proiect de regulament privind partajarea datelor în Uniunea Europeană a fost publicat pentru consultare în luna noiembrie 2020. Acest regulament urmărește să faciliteze schimbul de date între sectorul public și sectorul privat în toate statele membre și să crească încrederea în schimbul de date în cadrul UE.

Acest regulament are potențialul de a stimula refolosirea datelor disponibile în mâinile actorilor publici, care sunt în mod normal protejate de obligația de confidențialitate, de către alți actori economici și non-profit. Aceste cantități vaste de date se pot dovedi decisive în formarea modelelor de inteligenta artificială pentru diverse aplicații, pot fi folosite în diverse proiecte de cercetare și dezvoltare sau pot contribui la construirea  unor politici publice europene sau naționale.

Regulamentul propus introduce și conceptul de altruism al datelor ca un nou tip de consimțământ pentru utilizarea datelor protejate (personale sau de altă natură) fără recompensă, în scopuri de interes general.

2. Spațiul Comun European al Datelor privind Sănătatea

În februarie 2020, Comisia Europeana a publicat strategia europeană pentru date, în care sectorul digital al sănătății, inclusiv asistența medicală și dispozitivele medicale, a fost abordat în mod specific. Pentru a elimina fragmentarea dintre statele membre în sectorul sănătății, CE propune un spațiu comun european de date privind sănătatea, susținând ideea pieței unice pentru date.

La fel ca si regulamentul prin guvernanța datelor, discutat mai sus, această propunere se bazează pe utilizarea și reutilizarea datelor, în acest caz, a datelor privind sănătatea, care sunt extrem de importante pentru inovarea în sectorul sănătății, pentru îmbunătățirea accesibilității și eficacității sistemelor de sănătate și a competitivității industriei europene. Deși un astfel de sistem aduce numeroase beneficii societății în general și persoanelor în special, orice utilizare și combinare a datelor de sănătate din Europa va trebui să includă garanții adecvate, în conformitate cu dispozițiile GDPR si ale altor reglementări relevante.

3. O Abordare Europeană cu privire la Inteligența Artificială – Cartea Albă privind Inteligența Artificială

Anul acesta, Comisia Europeană a inițiat procesul legislativ pentru un cadru de reglementare privind inteligenta artificiala, prin publicarea documentului Cartea Albă – Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere, împreună cu o serie de documente care o însoțesc, inclusiv O strategie europeană pentru date menționată anterior și un Raport privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere ale inteligenței artificiale, ale internetului obiectelor și ale roboticii. Documentele au în vedere obiectivele unui potențial cadru de reglementare și abordează numeroase riscuri potențiale și preocupări legate de utilizarea inteligenței artificiale.

Cartea Albă privind Inteligența Artificială este primul pas în procesul legislativ, fiind un document utilizat de CE pentru a lansa o dezbatere cu publicul, părțile interesate, Parlamentul UE și Consiliul cu scopul de a ajunge la o propunere concretă pentru o abordare europeană in domeniu inteligentei artificiale.

În urma perioadei de consultări care s-a încheiat in iunie 2020, a fost publicat un raport ce sumarizează opiniile a peste 1200 de respondenți dintr-un spectru larg de părți interesate. Raportul a arătat că respondenții sunt preocupați, printre altele, de potențialul inteligenței artificiale de a încălca drepturi fundamentale, de a conduce la rezultate discriminatorii sau la creșterea riscului privind siguranța persoanelor. Aproape 75% dintre respondenți au fost de părere că organismele de reglementare trebuie să adopte noi reglementari sau să întărească reglementări existente pentru a preîntâmpina manifestarea riscurilor identificate.

Printre domeniile de aplicare ale inteligenței artificiale cu risc ridicat, respondenții au identificat sectorul apărării (arme autonome), identificarea biometrică la distanță și supravegherea publică, domeniul serviciilor medicale, infrastructura critică sau domeniul resurselor umane și al muncii.

4. Criptoactivele & Reziliența Operațională Digitală

Două noi propuneri de reglementare, Regulamentul privind piețele criptoactivelor („MiCA”) și Regulamentul privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar, publicate în septembrie 2020, vizează stabilirea unui regim UE armonizat pentru reglementarea criptoactivelor și reducerea riscului tehnologiei informației în sectorul financiar, precum și pentru a depăși fragmentarea reglementărilor în acest domeniu între statele membre și între sub-sectoare.

MiCA se referă la criptomonede care nu sunt incluse în prezent în reglementarea generală, stabilind cadre separate pentru trei categorii de criptoactive: tokenuri asimilate monedelor electronice, tokenurile raportate la active și alte criptoactive, precum și un nou subset de criptoactive, așa-numitele „stablecoins”, care au apărut recent și au atras atenția atât a publicului, cât și a autorităților de reglementare din întreaga lume. Propunerea pentru Regulamentul privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar introduce pentru prima dată un cadru de supraveghere care să acopere furnizorii terți de informații care nu oferă suficiente garanții în ceea ce privește securitatea și serviciile de tehnologie a comunicațiilor, inclusiv furnizorii de servicii cloud, precum și interzicerea utilizării furnizorii de servicii de tehnologia informației internaționali stabiliți în afara SEE.

Cookie Settings